SPUNE-I... - TELL HER...
... drumurile, şi gândurile, şi preocupările mele zilnice au fost întrerupte brusc săptămâna trecută... mama mea a fost internată de urgenţă la spital, iar apoi a fost operată..
de când am văzut-o la terapie intensivă, gândurile mele se învârt în jurul regretului că nu i-am mulţumit destul, că sigur cuvintele mele au fost prea puţine... iar faptele prea sărace...
când era acasă, toate florile care le primea, le ducea la biserică...
astăzi, buchetul ce i l-am dus de ziua ei... m-a rugat să-l duc la capela spitalului...
mi-am pus obrazul în palma ei gingaşă, şi m-am bucurat că din nou povesteşte cu mine...
... my daily ways, and thoughts, and concerns, were suddenly interrupted last week... my mother was interned in the hospital by emergency, and then had a surgical operation...
since I saw her at intensive care unit, my thoughts return to the regret that I didn't thank her enough, that my words were too few... and my deeds were to poor...
all the flowers she got when she was at home, she took them to the church...
today it was her birthday, and the bouquet I gave her... she asked me to offer the flowers to the hospital chapel...
I layed my cheek in her tender hand, and I was happy she is in mood to chat with me again...
ACUM!
glasul tău e balsam pentru ea... bucuria ta e fericirea ei...
tu eşti viaţă din viaţa ei...
nu cred că vreodată vei putea să-i mulţumeşti îndeajuns
dar vorbeşte cu ea
spune-i...
if your mother is on Earth, not in Heavens... go to her, call her
now
your voice is balm for her... your joy is her happiness...
you are life from her life...
I don't think you'll ever be able to thank her enough
but talk to her
tell her...
12 comentarii:
Victor, te inteleg si sunt aproape de tine...foloseste acest amurg pana nu e prea tarziu...mama mea a plecat acum cativa ani si as mai fi avut atatea de spus...azi noapte chiar, am visat-o...vorbele tale mi-au adus lacrimile in ochi dar ele nu mai rezolva nimic...fa-o acum, cat mai e timp...Domnul fie cu mama ta si cu tine...
mulţumesc, şoimule... mulţumesc mult...
L-am rugat pe Dumnezeu să-i dea mamei tale sănătate şi ţie cuvinte potrivite pentru ea şi alinare, după îndemnul Sfântului Apostol Iacob: "rugaţi-vă unii pentru alţii, ca să vă vindecaţi". (Iacob 5,16)
@ arcadia: uuf, ce matinală eşti!... sâmbăta! :)
mulţumesc mult... să-ţi ajute Dumnezeu...
Sunt la fel de matinala în fiecare zi a săptămânii, deşi uneori mi-aş dori să pot dormi mai mult :)
p.s. Era deja târziu când am ajuns la tine pe blog :P
@ arcadia: cred că jumătate din planetă te invidiază că poţi fi atât de matinală... inclusiv eu :))
Da, oamenii sunt de două feluri: cei care iubesc să se trezească de dimineaţă şi cei care-i urăsc pe care care iubesc să se trezească de dimineaţă =))
Multa sanatate mamei dumneavoastra!Cred ca e foarte norocoasa sa aiba un fiu atat de atent si iubitor ca Victor Mihis.
@ arcadia: se pare că gândurile frumoase au făcut-o bine-dispusă pe mama mea; e clar, se simte mult mai bine;
să ştii că unii chiar îi iubesc şi-i admiră pe cei ce sunt aşa de matinali... :)
săptămână maximă să ai!
@ Cătălin: mulţumim frumos, tinere! Să ai o săptămână frumoasă!
in ultimele 3 postari am vazut:
cerul, pamantul, focul
oare urmatoarea aleasa va fi apa?
@ iositata: interesantă observaţie... nu a fost ceva deliberat... mulţam fain
lovely images, stunning colours
Trimiteți un comentariu