CE RĂMÂNE... - WHAT REMAINS...

Posted on miercuri, noiembrie 02, 2011 | 4 comentarii


aş fi vrut să fiu mai bun
aş fi vrut să fiu bucurie
să fiu lumină, şi scut, şi fericire...
aş fi vrut să ofer mult, mult mai mult...
să mă ofer cu totul,
din tot sufletul

aş fi vrut să nu regret... atât de mult...

atât am
atât am rămas
un suflet

şi, poate, asta e tot ce va rămâne...


I wish I'd be a better person
I wish I'd be joy
I wish I'd be light, and shield, and happiness
I wish I'd give more, much mure...
and to offer myself completely,
from all my heart

I wish I didn't regret... so much...

this is what I am
this is what is left of me
a soul

and, maybe, this is all what remains...


"...
vine o zi, vine o zi când se va sfârşi
nimeni nu va şti, nimeni nu va şti oare când va fi
vine o zi, vine o zi, iar de voi pleca
nimeni nu va şti, nimeni nu va şti cât voi regreta
cât voi regreta, cât voi regreta...

nu, nu am ce să-ţi las în loc
doar cântul meu şi-un pic de noroc
ştiu, nu e mult, dar e suflet curat
şi adevărat, şi adevărat
..."

"...
there comes a day, there comes a day when it will come to an end
no one will know, no one will know when it will be
there comes a day, there comes a day, and if I shall leave
no one will know, no one will know how I will regret
how I will regret, how I will regret...

no, I have nothing to let instead
only my song and a bit of luck
I know, it's not much, but is pure soul
and it's truthful, and it's truthful
..."

4 comentarii:

Traveling Hawk spunea...

apusul e splendid...melodia trupei Holograf ma face mereu sa lacrimez si, in general, e un subiect delicat pentru mine, care sunt o pesimista...

Victor spunea...

@ Traveling Hawk: da, şoimule,... o melodie foarte frumoasă, dar poate prea tristă...
acum, de sufletele celor plecaţi, am adus-o aici... pentru orice alt prilej, ar fi fost prea tristă...

Gabriela spunea...

un rugaciune pentru toti cei plecati departe, mult prea departe...

Victor spunea...

@ Gabriela:... sunt atât de departe... deşi sunt mereu în inima noastră...
îţi mulţumesc, Gabriela, te mai aştept

Trimiteți un comentariu