black box

o spun din nou

peste tot unde ajung, văd gândurile mele...

le caut

le ascult şoaptele 

deşi nu întotdeauna le înţeleg

parcă afară, respirând lumina cerului,
le găsesc mai uşor

şi e tare bine

prin norii şi gândurile

Nu m-am putut decide care dintre imagini să o aleg şi să ţi-o arăt... aşa că iată-le pe amândouă... Ce zici?...

portretul Veneţiei nu poate fi conceput fără aceste frânturi de zbor...

din anumite unghiuri, poţi fi văzut cu cer deasupra, cu cer dedesubt...

te pot lua fiori dacă asociezi mişcarea ascendentă, plutirea, cu apa şi cerul - elemente primordiale... de când Dumnezeu a făcut Lumea...

sau pur şi simplu rămâi fără cuvinte,... mângâi cu privirea minunăţiile din jurul tău,... inspiri profund aerul acela unic,... doar-doar ai mai putea îndupleca Timpul...

aşa am văzut eu cele câteva balcoane care mi-au trecut prin faţa ochilor şi obiectivului...

fiecare balcon mi-a povestit altceva;
sau m-a salutat doar din priviri...
sau poate că nici nu m-a băgat în seamă...


în arhitectură, pridvorul, veranda, sunt spaţiu de tip "in - between", "în - între". Eu i-am zis balconului, cel în consolă faţă de faţadă, spaţiu de genul "out - between", "afară - între".

...se fac metri cubi de teorie pe seama acestor spaţii de trecere, de filtrare, de gradare, între spaţiul public şi cel privat; ...între spaţiul exterior şi cel interior; ...între urban şi arhitectural...

mai mult decât tristă, scandaloasă este situaţia la Herculane. O clădire fantomă într-o întreagă zonă fantomă, sinistră... într-o stare de degradare de neimaginat... Incredibil, suflă vântul prin clădire, dar... demisolul e locuit... se vede, nu?

Un exerciţiu de punere în evidenţă a luminii florilor, într-o clădire gârbovită, în cartierul evreiesc din Cracovia.